Regrete pe cântar
Vibrează unduinde străluciri
În tonul toamnei pământene
Se-ncolăcesc tandru-n priviri
Regrete și-amintiri valsând alene
Ne-au nins prin tâmple flori de măr
Înveșmântându-ne-n înțelepciune
Trecut-au clipe vesele și fără număr
În focuri pline de repeziciune
Topit-au ierni înfrigurate
Cu-al dragostei înflăcărat sărut
Și-am răcorit cu clipe parfumate
Toride veri în timpul ce-a trecut
Și ne-am înzeit visele rebele
Le-am transformat într-un real altar
Pe cerul toamnelor ce-s grele
Azi punem doar regrete pe cântar.
Adoră-mă și-atât!
Adoră-mă și-atât! Nimic nu-ți cer!
Nu vreau palate, bunuri și speranțe
Vreau dezmierdarea stelelor pe cer
Când norii vin tiptil să se descalțe
Adoră-mă și-n zilele cu soare
Mă prinde-n brațe și mă ține strâns
Să-mi fie orice zi o sărbătoare
Vreau să mă ții așa, să uit de plâns
Adoră-mă atât cât sunt, aici, acum
Căci n-am semnat un pact cu nemurirea
Iubește-mă cât calc pe-al vieții drum
Degeab-ai să-mi regreți apoi murirea
Adoră-mă și astăzi și poimâine
Nu pierde timp cu gânduri în eter
Ne-mbolnăvim de așteptat un “mâine”
Adoră-mă și-atât! Nimic nu-ți cer!
Cioburi de speranță
Iubește-mă în toamna ce se frânge
Și lasă ca să picure tristețile din noi...
Din stropii cei ce cad ai să poți strânge
Fluvii de iubire care infruntă vânt și ploi
Căci toamna vieții ce ne bate-n poartă
Dansează decadent în dulcele-i oftat
Ne-ndreaptă spre luminile din soartă
Valsând avid prin al iubirilor păcat
Ne plânge simfonia toamnei în priviri
Și-n suflet ne șoptește o romanță...
Suntem aceeași,... cei din amintiri
Ce suspinăm prin cioburi de speranță...
Iubește-mă în toamna ce se frânge
Și lasă ca să picure tristețile din noi...
Din stropii cei ce cad ai să poți strânge
Fluvii de iubire care infruntă vânt și ploi
Căci toamna vieții ce ne bate-n poartă
Dansează decadent în dulcele-i oftat
Ne-ndreaptă spre luminile din soartă
Valsând avid prin al iubirilor păcat
Ne plânge simfonia toamnei în priviri
Și-n suflet ne șoptește o romanță...
Suntem aceeași,... cei din amintiri
Ce suspinăm prin cioburi de speranță...
Clipă de păcat
Te-alung și te rechem în conștiință
Tu clipă oarbă... plină de păcat
M-ai fulgerat... până-n ființă
Și-n tulbure cearșaf m-ai îmbrăcat
N-ai spus “Adio” nici „Mai stai”
Vrând să te joci cu mine...
Tu clipă cu miros de mucegai
Mă-ndemni și nu mi-e bine...
Asemeni unui stol de rândunele
Ce pleacă ș-apoi vine ne-ntrebat
Tu pleci și iar revii-n zile rebele
Moment de patos, clipă de păcat!
Caldele atingeri
Din mantia adierilor de vară
Ce ne sărută trupul în fiori
Alegem azi ca-n fiecare seară
Un vânt cald cu miros de flori
Ne-adoarme-n susur înstelat
Fredonând o toridă melodie
Și ne picură în suflet un oftat
Urmează lin a toamnei rapsodie
Iubirea-i colorată-n verde crud
Și dragostea pe strune de vioară
Ne-mbată-n aburii dorului ud
Îmbrățișați a nu știu câta oară
Veni-vor toamnele învolburate
Și-or cerne frunzele lor ruginii
Ne-om înfrupta pe săturate
Cu caldele atingeri ale verii.
Vreau verdele să fie verde
Să-mi lași infinitul neatins
Și ființa să mi-o ocrotești
Nu-mi frânge de dor nestins
Aripa ce-nzadar mi-o crești
Vreau verdele să fie verde
Vreau cerul să-mi fie senin
Tristețea ce nu se mai pierde
Să o adorm într-un somn lin
Să-mi lași soarele ce mă arde
Și briza ce-mi bate-n pervaz
Să nu mă-ntrebi dacă mai cade
Câte o lacrimă agale pe-obraz
Vreau verdele să fie verde
Vreau cerul să-mi fie senin!
Nu-s ceea ce crezi
Crezi că-s puternică... și nu-s
Ard și consum intens trăiri
Mă-mpiedic și-apoi iarăși SUS
Din pulberi încropesc clădiri
Crezi că-s făcută ca un zid
Statornică și de neînvins
Dar port în sufletu-mi un vid
Și-mi șuieră un dor nestins
Crezi că-s perfectă în toate
Și deseori vrei să mă copiezi
Dar nu-s nici eu în realitate
Modelul pe care să-l urmezi
Crezi că-s zeiță și frumoasă
Mă vezi încântătoare dar nu-s
Trecută-i tinerețea bătăioasă
Și merg cu valul spre apus...
Volume publicate:
Binecuvântare și chin (editura Celestium, România, 2019)
Focul din Noi (editura Celestium Ro & Globart Universum Canada, 2020)
Uneori elefanții zboară (ediție bilingvă, Globart Universum Canada. 2020)
Proiecte de pictură tradițională și digitală:
Descoperă-mi sufletul (20 exponate, pictură acrylic pe pânză)
Be happy (10 exponate, pictură digitală)
Be safe (11 exponate, pictură digitală)
Be loved (în lucru, pictură digitală)
Copyright © 2021 Mihaela CD
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
Te-alung și te rechem în conștiință
Tu clipă oarbă... plină de păcat
M-ai fulgerat... până-n ființă
Și-n tulbure cearșaf m-ai îmbrăcat
N-ai spus “Adio” nici „Mai stai”
Vrând să te joci cu mine...
Tu clipă cu miros de mucegai
Mă-ndemni și nu mi-e bine...
Asemeni unui stol de rândunele
Ce pleacă ș-apoi vine ne-ntrebat
Tu pleci și iar revii-n zile rebele
Moment de patos, clipă de păcat!
Caldele atingeri
Din mantia adierilor de vară
Ce ne sărută trupul în fiori
Alegem azi ca-n fiecare seară
Un vânt cald cu miros de flori
Ne-adoarme-n susur înstelat
Fredonând o toridă melodie
Și ne picură în suflet un oftat
Urmează lin a toamnei rapsodie
Iubirea-i colorată-n verde crud
Și dragostea pe strune de vioară
Ne-mbată-n aburii dorului ud
Îmbrățișați a nu știu câta oară
Veni-vor toamnele învolburate
Și-or cerne frunzele lor ruginii
Ne-om înfrupta pe săturate
Cu caldele atingeri ale verii.
Vreau verdele să fie verde
Să-mi lași infinitul neatins
Și ființa să mi-o ocrotești
Nu-mi frânge de dor nestins
Aripa ce-nzadar mi-o crești
Vreau verdele să fie verde
Vreau cerul să-mi fie senin
Tristețea ce nu se mai pierde
Să o adorm într-un somn lin
Să-mi lași soarele ce mă arde
Și briza ce-mi bate-n pervaz
Să nu mă-ntrebi dacă mai cade
Câte o lacrimă agale pe-obraz
Vreau verdele să fie verde
Vreau cerul să-mi fie senin!
Nu-s ceea ce crezi
Crezi că-s puternică... și nu-s
Ard și consum intens trăiri
Mă-mpiedic și-apoi iarăși SUS
Din pulberi încropesc clădiri
Crezi că-s făcută ca un zid
Statornică și de neînvins
Dar port în sufletu-mi un vid
Și-mi șuieră un dor nestins
Crezi că-s perfectă în toate
Și deseori vrei să mă copiezi
Dar nu-s nici eu în realitate
Modelul pe care să-l urmezi
Crezi că-s zeiță și frumoasă
Mă vezi încântătoare dar nu-s
Trecută-i tinerețea bătăioasă
Și merg cu valul spre apus...
Mihaela CD: Scriitor, poet, redactor, cronicar, textier, promotor cultural, artist (pictură tradițională și digitală). Membru al Uniunii Scriitorilor din Canada, membru al Word Poets Association – România, Președinte al Word Poets Association - Canada. Fondator al revistei de literatură, artă și cultură a românilor de pretutindeni: Poezii pentru sufletul meu (Montreal, Canada, 2018). A publicat texte literare în publicațiile: Cutezător, Magazin critic, Luceafărul din Vale, Vocea literară, Freamăt, eCreator, Eminesciana, Poezii pentru sufletul meu, Sintagme codrene, Vatra satului, Mărturii Maramureșene, Logos și Agape. De asemenea creațiile Mihaelei CD au fost incluse în antologiile: Universum, Parfumul Clipei, Floriile poeziei, Cele zece porunci pe scara vieții, Visul copilăriei, Literatura popoarelor, Columna iubirilor eterne, Vis cu Nichita, Lirica hunedoreană, Voi sunteți lumina lumii, Olympiada mondială de poezie, Recunoștința prieteniei, Antologia Starpress, Poeți și prozatori români în regal eminescian, Cartea crizelor în ritmul pașilor copilărie, Encyclopedia World Literature Academy, Clepsidra cu sentimente, Antologie de poezie religioasă românească.
Volume publicate:
Binecuvântare și chin (editura Celestium, România, 2019)
Focul din Noi (editura Celestium Ro & Globart Universum Canada, 2020)
Uneori elefanții zboară (ediție bilingvă, Globart Universum Canada. 2020)
Proiecte de pictură tradițională și digitală:
Descoperă-mi sufletul (20 exponate, pictură acrylic pe pânză)
Be happy (10 exponate, pictură digitală)
Be safe (11 exponate, pictură digitală)
Be loved (în lucru, pictură digitală)
Copyright © 2021 Mihaela CD
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.