Ciclul Oltul, Făgăraş, Ardealul:
Curge, Oltule, prin mine!
Motto:
Satul Părău a fost partea de ţărănat
a devenirii mele iar Oltul, leagănul ei.
Făgăraş, păduri de fag,
Munţi, pâraielor vechi prag,
Munţi, pâraielor vechi prag,
Numai timpul te conţine,
Curge, Oltule, prin mine!
Semeţit peste Carpaţi,
Fii-ţi fii de pileaţi,
Numai nori pe cer cerine,
Curge, Oltule, prin mine!
Fii-ţi fii de pileaţi,
Numai nori pe cer cerine,
Curge, Oltule, prin mine!
Rid în glie adâncit,
Cale către infinit,
Leagăn blând de sârg şi bine,
Curge, Oltule, prin mine!
Sfânt în piept, Ardealul
Am rătăcit pe mii de căi străine
Dar, ori de câte ori treceam Predealul,
M-a întărit în truda spre mai bine,
Să port cu mine, sfânt în piept, Ardealul.
Acel ceva simţeam că-mi aparţine!
De câte ori mă clătina realul,
Am evitat situaţii caudine,
Purtând cu mine, sfânt în piept, Ardealul.
Vor nemuri, smeriţi, peste cerine,
Aflând în universuri arealul,
Cei dăruiţi prin naştere, ca mine,
Să poarte pururi, sfânt în piept, Ardealul.
Alutus
Lui nu i-am spus: mă alungase timpul,
Furându-mi nedorita despărţire,
Furându-mi nedorita despărţire,
Dar l-am păstrat ca sacră tăinuire
A ţării Tula, râu lângă Olimpul
De creator zidit, un stei pe zare
A ţării Tula, râu lângă Olimpul
De creator zidit, un stei pe zare
Şi-o palmă de pământ de El sfinţită,
O Atlantidă-n veci împărăţită
Prin veşnicia apei curgătoare.
O Atlantidă-n veci împărăţită
Prin veşnicia apei curgătoare.
Mă-ntorc din când în când să mă inunde
Cu basm ştiut doar de străbuni şi astru,
Pe maluri străjuite de jugastru,
Să-i tălmăcesc tăcerile din unde.
- Pe locul tău, şedea pe vremi, Troianul!
Eroul Atlas, uriaşul care
A sprijinit Pământul pe spinare.
Iar la doi paşi, spre munte, stă divanul
Minervei, loc prea mândru de odihnă,
Zeiţa niciodată temătoare.
Mergea-n Munţii Perşani la vânătoare,
Iar seara-şi dobândea clipa de tihnă.
Sus peste deal e Şona. Guguieţii-s
Case de veci frumoaselor lui fete,
Deplânse-n primăveri de violete,
Prin lacrimi reci din roua dimineţii.
Cu basm ştiut doar de străbuni şi astru,
Pe maluri străjuite de jugastru,
Să-i tălmăcesc tăcerile din unde.
- Pe locul tău, şedea pe vremi, Troianul!
Eroul Atlas, uriaşul care
A sprijinit Pământul pe spinare.
Iar la doi paşi, spre munte, stă divanul
Minervei, loc prea mândru de odihnă,
Zeiţa niciodată temătoare.
Mergea-n Munţii Perşani la vânătoare,
Iar seara-şi dobândea clipa de tihnă.
Sus peste deal e Şona. Guguieţii-s
Case de veci frumoaselor lui fete,
Deplânse-n primăveri de violete,
Prin lacrimi reci din roua dimineţii.
Târziu, câmpia unduia cu macii
Pătând cu sângeria floare grâul
Ce-a străjuit, peste milenii, râul
De apă vie, leagăn pentru dacii
Învederaţi stăpâni peste grădina
Întinsă împrejur sub Axa Lumii,
Stăpâni pe ei şi rodnicia humii,
Iar ţie, drepţi strămoşi şi rădăcina.
Pătând cu sângeria floare grâul
Ce-a străjuit, peste milenii, râul
De apă vie, leagăn pentru dacii
Învederaţi stăpâni peste grădina
Întinsă împrejur sub Axa Lumii,
Stăpâni pe ei şi rodnicia humii,
Iar ţie, drepţi strămoşi şi rădăcina.
Măreţie
(dragilor mei munţi Făgăraş)
Brazii tăcuţi, de veghe pe versanţi,
Împovăraţi de cuşme de azur
Par suliţi ale munţilor atlanţi
Şi-n orizonturi scrijelesc contur.
Grădini în soare, codrii milenari,
Ridică seve strânse din trecuturi
Vegheaţi de vulturi, cerbii lopătari
Sparg stânci să fie apei începuturi.
Iar zorii parcă-n slavă îi ridică,
O oaste verde pe un pisc spre cer,
Doar urşii mormăind parcă mai strică,
Tăcerea pusă, crestei temnicer.
Floare de colţ
Infimă pată de culoare
De vânturi aspre oropsită,
Pe stâlpi de ceruri răsărită,
Din apă, stei şi stropi de soare.
De vânturi aspre oropsită,
Pe stâlpi de ceruri răsărită,
Din apă, stei şi stropi de soare.
Floare de colţ, ce înger, oare,
Te-a rătăcit de ochi ferită
Şi frumuseţea dăruită
Tăcerilor apăsătoare?
Te-a rătăcit de ochi ferită
Şi frumuseţea dăruită
Tăcerilor apăsătoare?
Genunchiul îl aşez pe piatră
Privind uimit minunăţia
Iţită în împărăţia
Condorilor, pe stânci pudrată.
Privind uimit minunăţia
Iţită în împărăţia
Condorilor, pe stânci pudrată.
O voce mă cheamă acasă
Departe se-ntunecă zarea,
Ţes norii luminilor plasă,
Din Olt se înalţă chemarea,
O voce mă cheamă acasă.
Tresare din umbre trecutul,
Vechi colb amintirile-apasă,
Ard seve, frământă-se lutul,
O voce mă cheamă acasă.
Mi-e prea-ndeajuns colivia!
Cad ziduri, trec praguri, îmi pasă,
Mă scutur, înving aporia
O voce mă cheamă acasă!
Român din miez de ţară
Zicere:
Când brazii nu mai picură acel bob de răşină
vom fi uitat demult ce-i vatra.
Să nu te superi, scumpă mamă!
Credinţă mi-este ce-o să zic:
Spre munţi privirea mi-o ridic,
Şi măreţia lor mă cheamă.
I-am colindat şi ştiu cum sună
Tăceri, izvor de nefiresc
Şi ciripitul îngeresc
Din glia Oltului, străbună.
Întâi am învăţat tăria
Din neclintirile de stei
Iar brazii, codrilor fuştei,
Ţeseau pe el temeinicia.
Pâraie cară-n jos răşină
Spre fecioraşul din Hăşmaş,
Cel molcom râu la Făgăraş
Şi stirpei noastre rădăcină.
Gândul se-ntoarce şi spre tata
Pe lanţ de sânge, fiul lui
Fraţi, Munţii Făgăraşului
Şi, Ţara Oltului, surata.
Nu v-am făcut, pribeag, de-ocară!
Cu depărtările-călău,
Legat prin nume de Părău
Sunt tot român din miez de ţară.
La poalele lor m-am născut și am crescut cutreierându-i.
Dorul de ei în cei 45 de ani petrecuţi pe alte meleaguri, departe de munţii mei dragi, l-am învins cu o nestrunită "foame de relief" și reveniri periodice.
Şi astăzi Oltul curge prin mine iar Ţara Făgăraşului mi-a fost şi-mi va rămâne casă de suflet.
Aşa că, dragii mei, cu rădăcina sau cuibul în piatră şi cu fruntea deasupra norilor, poţi fi doar floare de colţ ori vultur!
Frumuseţea adăugată la smerenia traiului ei, fac ca floarea de colţ să fie numită la mine în Ţara Făgăraşului, Floare a Reginei sau regina tuturor florilor.
Ovidiu Oana-Pârâu (Ovidiu Oana, n. 23 iunie 1953, Șercaia, Brașov): Absolvent al Colegiului Naţional "Radu Negru" din Făgăraş (1972) și al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (1975). Este profesor de Marketing şi Management în sport la CNFPA – SNA, Şcoala Naţională de Antrenori (1994-2014) și Expert trainer EU (din 2012).
Prezențe în antologii:
Spiralele vieții (Editura Anamarol, 2006)
Freamăt de timp – freamăt de dor (Editura 3D, Drobeta-Turnu Severin, 2008)
Ce enigmatică eşti, femeie... (Editura 3D, Drobeta-Turnu Severin, 2008)
Simbioze Lirice (basme și legende, Editura Anamarol, 2012)
Antologie – Poetica (antologie a Cenaclului Poetic Schenk, ebook, 2018)
Fântâni de gând prin univers (pasteluri, volum editat cu sprijinul Asociaţiei “Poezia Artelor”, 2012)
Cărticica mea de vară (2012)
Volume publicate:
Proiectul unei limbi universale (singura istorie mondială a clopotelor de la origini până în zilele noastre, 2004)
Surori metrese timpului (pasteluri, Editura Anamarol, 2006; ediție revăzută Editura Coresi, 2016)
Jucării pentru copii (poezie şi ghicitori, în format electronic, 2006)
Clopotul, limbaj universal (poezii, 2008)
Răspunsuri pentru Will (sonete, Editura Coresi, 2016)
Poveşti din veac (basme, legende, povestiri istorice şi poveşti de Crăciun, toate rimate, Editura Coresi, 2016)
Răspunsuri pentru Anne – Sonettina (sonete de dragoste, Editura Coresi, 2017)
Ucenic în dragoste – Dragobete (versuri de dragoste de inspiraţie populară, Editura Coresi, 2017)
Doina, Dorul, Dumnezeu (versuri, Editura Coresi, 2017)
Clonapolis (fotografie de grup şi a oraşului năruit sub greutatea apucăturilor noastre, Editura Coresi, 2017)
Şoaptă-mă! (versuri, Editura Coresi, 2017)
Adie-mă (versuri, Editura Coresi, 2017)
Era să fiu poet (Editura Coresi, 2017)
Ucenic în alb (Editura Coresi, 2017)
În valea umbrelor (Editura Coresi, 2017)
Un rob în libertate (Editura Coresi, 2017)
EU, sub aparenţa care mă conţine (volum autobiografic, proiect lansat în 2016 și care s-a materializat în 15 volume, fiecare cu tematică aparte, Editura Coresi)
Trilogia HISTORIARUM (Partea I – Metamorfozele, Partea a II-a – Apa Vie, Partea a III-a – Atlasspiritus, Editura Eagle, 2018)
Rai de sunet şi tăceri (pasteluri, Editura Coresi, 2018)
Crâmpeie de stare (miniaturi în versuri, Editura Coresi, 2018)
Bocet pentru neam şi ţară (poezie patriotică şi socială, Editura Coresi, 2018)
Jucării pentru copii (volum tematic, Editura Coresi, 2019)
Sfătoșenii, voroave și ziceri (Editura Coresi, 2019)
Proiectul unei limbi universale (lucrare de autor de tip enciclopedic, Editura Coresi, 2019)
Zidiri (Editura Coresi, 2019)
Alteritate (schiţă de autoportret, Editura Coresi, 2019)
Biografia completă a autorului aici: Ovidiu Oana-Pârâu
Colecţia de clopote, clopoţei, talăngi şi zurgălăi deținută de Ovidiu Oana-Pârău este unică în lume prin diversitatea şi vechimea pieselor care o compun; ea poate fi accesată aici: The "Ovidiu Oana" private bell collection
Colecţia de clopote, clopoţei, talăngi şi zurgălăi deținută de Ovidiu Oana-Pârău este unică în lume prin diversitatea şi vechimea pieselor care o compun; ea poate fi accesată aici: The "Ovidiu Oana" private bell collection
Copyright © 2020 Ovidiu Oana-Pârâu (Ovidiu Oana)
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.