TATIANA AFANAS-CRECIUN - OGLINDA SPOVEDANIEI

Tatiana Afanas-Creciun - Oglinda spovedaniei: Oglinda spovedaniei este o nouă plachetă de versuri a Tatianei Afanas-Creciun prin care autoarea oferă cititorului poezii fuzionate dozat cu amestecul personal de sentiment și senzație confesivă. Gândurile, cuvintele, spovedaniile Tatianei Afanas-Creciun au o notă acută a timpului, adesea învăluite în niște regrete individuale, țesute într-o pânză fină, din ce în ce mai sigură și mai complexă în contactul cu cele care se întâmplă. (...) Iată cum un volum de poezie e un ghid subtil și complicat nu numai a unei poete, dar și al unor momente prin care poate trece fiecare din noi. Oglinda spovedaniei – e o carte a sentimentelor, a gândurilor înaripate și lucide, dar și a unui lirism intim... pur feminin. (estrase din prefața volumului semnată de criticul literar Vitalie Răileanu)

Linia roșie

Nu pot trece

Peste linia roșie,

Ce mă ține

Încătușată

În lanțuri

Deja ruginite...

Nu pot trece

Pe celălalt val

Al vieții,

Poate lucidă,

Poate catastrofală,

Care frige

Mai tare

Decât cafeaua

Fierbinte,

Turnată

În palmele mele...

Nu pot trece

Peste linia roșie,

De ce?.. Nu știu,

Nici nu am încercat.

Îmi este frică

De mine...

Piciorul alb

Piciorul alb

Stă lângă mine,

Strivit,

Mutilat,

Apoi strâns

Bucățică cu bucățică,

Și îmbrăcat

Într-o haină

De culoare albă...

De ce albă?

Pentru că este

Culoarea divinității,

Culoarea curățeniei,

Culoarea smereniei,

Și nicidecum ‒

Culoarea durerii,

Care iese cu urlete

Neauzite de nimeni,

Prin albul transparent

Și geme zi și noapte,

Seară și dimineață,

Numărând orele,

Zilele, săptămânile,

Lunile...

Piciorul alb

Stă lângă mine

Și așteaptă să-i citesc

Aceste rânduri

Răzbunătoare...

Poate îl vor ajuta

Să treacă

Mai ușor

Prin infernul

De 40 grade...

Anonimă

Sunt o anonimă,

Care a trăit

În anonimat

Un sfert de veac,

Între patru pereți,

Pe care am încercat

Să-i îmbrac,

De sus în jos,

În straie din slove...

Am scris,

Am scris

Și nu am sesizat,

N-am observat,

Când anii

Au trecut,

Când părul

A încărunțit,

Când am ajuns

Cu poemele mele

La ușă...

În sfârșit,

Am ieșit afară.

Am văzut soarele

Și oamenii,

Pe care îi salutam

Și îmi răspundeau

Doar cu privirile.

Mă conduceau

Iscoditor,

Mă urmăreau

Ca pe o stafie,

Din trecutul hibernal...

M-am întors

Între pereții mei,

Am închis ușa

Și mi-am zis

În gând:

‒ Sunt o anonimă

Pentru ei

Și așa voi rămâne,

Pentru totdeauna...

Protestul

S-au rătăcit ochii

În mulțimea de oameni,

Adunați la protestul

Timpului...

Îmbrăcați în alb,

Stau nemișcați,

Cu lumânările aprinse

În mâinile

Îmbrăcate în mănuși,

Albe și ele...

Mă privesc ca pe un

Extraterestru,

Care vrea să plece

La el acasă.

Dar unde este casa?

Nici eu nu știu,

Nici ei nu știu...

O lacrimă se prelinge

Pe fața tristă,

Apoi pe cearșaful

Alb și el,

Apoi pe scaun,

Pe podea,

Desenând o cărare

Invizibilă,

Văzută doar de mine.

‒ Iată și drumul

Spre casa mea, ‒

Le strig eu

Cu ochii,

Dar nu mă aud

Acei îmbrăcați în alb

Și continuă

Să protesteze

Împotriva

Timpului...

Grijă exagerată

În această clipă

Trăiesc anii,

Care mi s-au

Supra-destinat

În avans,

Ca un supliment,

Un cadou,

O prelungire a vieții...

De ce?

De cine?

De tine?

Oare?..

Pentru ce?

Ca să mă porți

În geanta ta

Ca pe un obiect?

Geanta

Care o porți mereu

Pe umărul drept

Și nu o lași

Nici pe un minut,

Tot privind în ea

Din când în când,

Să vezi

Dacă sunt,

Dacă nu am dispărut,

Dacă mai răsuflu...

Ești bolnav de

Curiozitate

Sau este o ambiție

A unui om,

Care și-a cumpărat

Casă pe malul

Deznădejdii?

Nevăzătorul

Eu văd cu ochii,

El vede cu inima,

Eu citesc cu ochii,

El citește cu gândurile.

Mergând pe drum,

Eu văd realitatea,

El vede Paradisul,

Eu privesc florile,

El le cuprinde în vise...

Am ajuns la biserică –

Eu văd icoanele,

Privesc picturile murale,

El simte credința,

Ce vine de Sus...

Așa a trăit 96 de ani,

Nevăzătorul –

Bunicul meu,

Care a plecat

În eternitate

Fericit...

Citește mai multe versuri și profilul scriitoarei aici: Tatiana Afanas-Creciun

Copyright © 2018 Tatiana Afanas-Creciun

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.