LĂCRĂMIOARA ANDREI

Batista albă cu dungi negre

Locuiesc la marginea clipei, am rămas aici înainte
de furtună, totul crește în jurul meu ,
mi-au intrat gândurile la apă, le storc, le pun la uscat
pe ușa dulapului-moștenire de la bunica,
a plecat fără să spună ceva, am auzit-o atunci pe mama
printre uși strigând //s-a dus mama, oamenii frumoși mor iarna //
se pierd
se topesc
mereu
&
Aveam șapte ani nu știam ce înseamnă această// ducere//,
am crescut în alb și negru, lumânarea picura mai des la noi,
s-a dus bunicul, apoi tata am început să iau lecții de ducere
și aducere aminte la nouă zile, la patruzeci de zile,
au trecut șapte ani de când cei din jurul meu îmi scriu
scrisori din cer, e atât de aproape cerul de mine,
dau perdeaua la o parte descopăr strada cerească
pe care mama și tata se întâlnesc în fiecare seară,
mă voi naște din nou
în umbră
în orbire
și împietrire.
&
Dimineața dulapul cu haine plutea în larg,
//când pleci în călătorie ia cu tine puține lucruri//,
îmi repeta mama deseori //celelalte le vei găsi pe drum//.
Neliniștea sapă la hotarul clipei, malul se surpă,
sunt un naufragiat pe insula tăcerii, întortocheate ape ne despart
au rămas ferestrele deschise în noi, pe țărm cineva
se agită
strigă
flutură
batista albă cu dungi negre.

Înserarea vine încet ca o umbră

Crengile  stejarului 

lovesc fereastra prizonieră-n grilaje mari de fier, 

sanatoriul se desprinde uşor din fotografia alb negru

bolnavii cu venele deschise

plimbă stative cu perfuzii,

defilând pe podiumul morţii.

E târziu, carnea găurită

se prinde greu,

în jurul clădirii de ceară

roiesc cucuvele

cu ochii  de sticlă  ne urmăresc

în  miez de noapte.

Bocitoarele  au ieşit la tămâiet să alunge duhurile rele.

Scrisoare

În rai nu este internet

Să nu te superi mamă că-ţi scriu azi,

la noi în grădină au crescut mărăcinii,

calul priponit a rupt hamul, îşi caută stăpânul,

tata s-a dus să bată coasa peste drum

la vecini, îl aştept, e toamnă, nu mai vine,

s-au copt strugurii, prunele s-au împlinit în coaja lor,

îţi aminteşti, stătea de vorbă cu moşu până seara târziu,

când frigul le intra în oase se cuibăreau în tinerețea vinului din butoi.

Îşi răsfăţau grijile.

Mamă, tu nu ştii, uitarea-i fecundă la bătrâneţe,

desenează-i o hartă pe cer, să înveţe drumul spre casă.

Uneori noaptea îl aud cum vorbeşte cu tine.

Radical din iubire

Învăţ în fiecare zi

să respir prin axioma dragostei
eu şi el două necunoscute

într-o ecuaţie a destinului.

Suntem două linii paralele
care se întâlnesc într-un punct

din teorema tăcerii.
Pe un plan înclinat

ne rostogolim sentimentele
cu cinci speranţe pe secundă
şi ne măsurăm iubirea

cu echerul din colţul gurii.

Lăcrămioara Andrei (n. 1966, Mândrești, Botoșani): A studiat la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, Colegiul Universitar Tehnic, Economic şi de Administraţie, specializarea Muzeografie (1994), Facultatea de Istorie – Filosofie (modulul pedagogic, 2005). Cursuri postuniversitare: profesor documentarist şi Biblioteconomie şi ştiinţa informării la Universitatea „Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca (2008, 2010). Lăcrămioara Andrei a publicat articole de specialitate biblioteconomică în publicaţiile Crai Nou, Obiectiv de Suceava, Noua Generaţie (revista şcolii), Anuarul şcolii, Revista Biblioteca și pe blogurile ABR și Pro Libro.

Lăcrămioara Andrei scrie poezie şi proză începând din anii liceului. A publicat poezie și proză scurtă în revistele: Preocupări didactice (Suceava, 2002), Şcoala Bucovineană (Suceava, 2003), Ecouri Răducănene (Iaşi, 2010), Visul (revistă online, nr. 48, 2010), Faleze de piatră (revistă online, nr. 10, 2010, Cititor de proză), Singur (revistă online, 2010), Luceafărul de seară (Botoșani, 2015), Singur (2010, 2014), Convorbiri literare (la rubrica Curier de ambe sexe, 2016), România literară (la rubrica Poșta redacției, 2016, 2017). A publicat de asemenea pe site-urile Roliteratura, Noduri şi semne, Cititor de proză, Revista Fereastra, Crai Nou, Lira 21, Qpoem și Qproză.

Premii:

Menţiune pentru proză scurtă la Concursul Naţional de Literatură “Moştenirea Văcăreştilor” (Târgovişte, 1997)

Menţiune pentru proză scurtă la Concursul Naţional de Poezie şi Proză Scurtă „Magda Isanoș - Eusebiu Camilar” (Suceava, 1998, 1999)

Menţiune la secţiunea proză - Concursul „Dor de Dor” (Ipoteşti, 2011, 2012)

Apariții în antologii:

Antologia de proză a revistei Singur (Cluj-Napoca, 2010)

Mozaic literar (Galaţi, 2011)

Cuvântul ca o pradă (Galaţi, 2012)

Dor de Dor (Botoşani, 2012)

Scrisul de azi (2015)

Volume publicate:

În căutarea firului de iarbă (proză scurtă, editura Muşatinii, 2013)

Anotimpuri invizibile (poezie, editura Neuma, Cluj-Napoca, 2017)

Copyright © 2018 Lăcrămioara Andrei

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.