Always
Always wishing for what you can't have
Seeing the end before the beginning
Touching souls that we can't grab
Wishing death for those who are living
Living in misery while longing to be clean
Waiting to find a random order
Forgetting the things that are or had been
Speaking of freedom till you hit the border
Raising your voice till only silence is left
Making selfless deeds because we are selfish
Fighting a war to bring out the peace
Resenting the things that you cherish
Breathing just smoke while craving fresh air
Loving the ones that hate us
Embracing the things that give us the pain
Hating what's different while we are the same
Dying a little in each moment we live
Returning home while we're leaving
Seeing much more than our eyes can give
Always alone when grieving.
(din volumul Believe,
2016)
Can you remember heaven?
Can you remember heaven?
The hand of light touching our souls
The shuffle of wings, embracing our hearts...
Can you remember heaven?
Oh! the touch of oblivion makes us forget.
We can only imagine love
And we hope that our redemption songs,
Will reach heaven's doors
Echoing somewhere in its gardens.
(din volumul Believe,
2016)
I am drunk all the time
I drink from the flower of beauty
I'm drunk after I read a poem
I'm drunk after a every kiss
I'm drunk even when I'm not
I'm feeling free to change drunk with what you please
I'm drunk, I'm happy, I'm sad, I'm angry, I'm sick
I am a poem, I am a song
I am a devil, I am a god
I am
and that's the beauty of it.
(din volumul To Love
& To Last, 2018)
The dying rose
Would you trust a dying rose
To give your soul, fulfill your duty
a lifetime in seconds to close
And forever be a part of beauty
Would you believe it if you saw
Death falling like an anchor
The frail tears of a dying rose
The endless feelings left to conquer
Would you believe it if you heard
The cry of a dying rose
Would you set free the weeping bird
Would you trust the dying rose?
Would you trust a dying rose
Give your soul, fulfill your duty
a lifetime in seconds to close
And forever be a part of beauty.
(din volumul To Love
& To Last, 2018)
David Lapadat (n. 20 august 1994) este un muzician, compozitor si poet
român. În 2001, a început să ia lecții de pian și chitară clasică în cadrul
liceului de muzică „George Enescu” din
București, perioadă în care l-a descoperit pe Leonard Cohen, a cărui muzică va constitui o sursă permanentă de
inspirație. În 2009 și-a finalizat studiile la liceul de muzică, fiind ulterior
admis la Colegiul Național „Sfântul Sava”,
una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de învățământ din
București. A urcat pentru prima oară pe scenă în anul 2010, în cadrul
Festivalului de Muzică "Folk fără
vârstă", inspirat de viața și muzica lui Johnny Cash ecranizate în filmul „Walk the line”, film care va pune bazele deciziei sale definitive
de a alege o carieră în muzică.
Între 2010 și 2013, a participat la festivaluri de muzică,
teatru și poezie în ţară și în străinătate: Sorrento, Italia, în 2010-2011, cu
trupa de teatru a CNSS, la Weikersheim, Germania, în 2012, cu o bursă „Jeunesse Musicales”, la Zagreb, Croația,
în 2013, unde a fost invitat să susţină un concert în deschiderea „Imagine Festival”. A fost admis, în
2013, la Universitatea Națională de
Muzică din București, Secția
compoziție și la Universitatea din
București, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale și Studii Europene.
În același an, pasionat de artele
spectacolului, a înfiinţat trupele de jazz-rock-pop, D–Essentials și David’s Pack, concertând în București și în ţară,
în locuri precum Teatrul de Revistă “Constantin
Tănase”, Clubul
Țăranului Român, Godot Café sau True Club.
În 2016 a publicat prima sa carte de poezii, denumită „Believe”, ce aduce cu sine un concept de
artă poetică care invită la o călătorie pe tărâmul arhetipurilor sufletești. În
același an a fost admis, în cadrul Universității
din București, la studiile masterale, secția Istoria și Practica Relațiilor Internaționale. În 2017 și-a continuat
studiile superioare în domeniul muzical, fiind admis la masterat, secția jazz
și culturi muzicale pop din cadrul Universității
Naționale de Muzică din București. În data de 10 mai, a aceluiași an,
cartea „Believe” a fost lansată
oficial la Librăria Cărturești Verona,
eveniment la care au participat personalități de marcă din lumea artistică și
jurnalistică, precum Dona Tudor, Mihai
Bisericanu, Octavian Ursulescu și
Oana Georgescu.
În prezent, susţine spectacole de performance, music &
poetry, în care abordările up-to-date de tip multimedia sunt îmbinate cu
tradiţii culturale rafinate, izvorâte din poezia lui William Blake, trecând prin „porţile
percepţiei” ale lui Aldous Huxley,
sublimate în performance-ul poetului-profet-muzician Jim Morrison.
Albume de muzică:
Goodbye Till We Meet Again (Casa de discuri A&A Records, 2015)
People Need To Cry (Casa de discuri David Lapadat PFA, 2017)
Volume publicate:
Believe (Editura
Smart Publishing, 2016)
Website oficial: David Lapadat
Copyright © 2018 David Lapadat
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.