Doamnă, nu mai sta acolo-n sud
Ne-am crescut copiii sănătoşi
De atâţia bani nu te aud
Nu te-aud de tot atâţia proşti
Doamnă hai la mine în Ardeal
Lasă proştii, lasă banii grei
Că de vii – Biserica din Deal
O s-o dau la Cozia pe-un stei
Piatră fie-ţi Doamnă şi urât
Zile negre – soare desfrânat
Strângă-te iubirea mea de gât
Asta ştie baba mea din sat
Dar blestemul meu e mai pervers
Vei veni că numai în Ardeal
Poţi ucide ultimul meu vers
Mă poţi transporta până în Deal
În Ardeal e noapte şi e ud
Plouă Doamnă – lacrimi la mormânt
Înainte de-a pleca din sud
Ia-te şi pe tine ca veşmânt
La gura
Ieudului
Noi cei străini ce n-avem loc la masă
Ajuns-am iară-n Ieud întristați
S-o înturnat șî Dumnezău acasă
Da’ oaminii de mult erau plecați
Eu, unu’ dintre ei, stătem la cruce
De drumuri. Ca să mărg în sat stătem.
Am vrut să plec da’ nu mă putem duce
Ș-atunci am înțăles că-i un blestem
Șî mi-am luat de-a umăr cé valiză
Șî am pășât în Ieud, înapoi
Șî unu’ m-o-ntrebat dacă am viză
Că Ieudu’ nici nu mai ști’ de noi
Ăia plecați în alte părți de țară
Ăia mai „domni” ce stăm la București
De-aceea e privirea mea amară:
Că știm cine suntem. Da’ cine ești
Nu știe decât cel ce stă de veghe
În stația de-autobuz mereu:
Stafia asta căutând pereche
Semnând o viză câtă Dumnezău
Da’ tăt m-am dus pă drumu’ câtă casă
Zdrobindu-mi amintirile sub pași
Șî brusc mi-am amintit de-o sară arsă
În falsul joc al „domnilor” rămași
Șî ajungând obsesiile-n stradă
Știind că moartea mé îi lucru scump
M-am pus pă laița plină de zăpadă
Crezând că îl înviu pă domnu’ Bumb
Ș-apoi înțălegând că pré târziu’
O pus ștampilă pă plecarea mé
I-am spus lui Dumnezeu să-și lase Fiu’
Să facă iar „acasă”. De-a puté.
Cum să
rămâi?
Tu dacă eşti acolo unde eşti
Încearcănă-mă iarăşi cu lumină
Mai culcă-te cu mine-n luna plină
Ce sparge-ale părinţilor fereşti
Tu dacă vii te vei simţi în frig
Voi şti şi voi veni să mi te-alături
Vei crede-n fânul viu şi nu în pături
Vei asculta pădurile ce zic
Tu o să vii. Aşa va fi. Şi este.
Frumoasa-ţi goliciune pentru mine-i
La poarta minţii mele oare cine-i?
Cum să rămâi tu singură-n poveste?
Întâlnirea
Te-am aşteptat Isuse la un ceai
Pe muntele mereu cuprins de ceaţă
Dar în zadar că pentru mine n-ai
Avut vreun pas – să-l fi simţit în viaţă
Te-am aşteptat Isuse-n nopţi cu foc
Făcut din lemn de brad şi cu răşină
Dar n-ai găsit în inima mea loc
Iar negura topea orice lumină
Te-am aşteptat cu barbă şi cu ploaie
Iar focul tot mai mic pe vârf de munte –
Din cercul de-ntuneric să îndoaie
Câteva raze nu putea – cărunte
Căci eram alb Isuse şi-n tăcere
Făceam cu vreascuri umede un ceai
Eram bătrân, eram fără vedere
Nu desluşeam de pleci ori de veneai
Sunt singur, Doamne, s-a răcit şi ceaiul
Şi trupul meu de lut s-a prăbuşit.
Dar cum de desluşesc deodată Raiul
Când Te-am rugat un veac şi n-ai venit?
Puncte
de suspensie
Dacă acum aş fi la fel de tânăr
Cum te-aş muşca din ramu-n care stai!
Această violenţă lor rămână-
-le plecarea mea cu tine-n Rai
Dacă te-aş cere Cerului de soaţă
Acum când am îmbătrânit deja
M-aş apuca de altă dimineaţă
Ce nu mi-o pot impozite lua
Aşa-s de supărat că-s ca o pană
De mine – pe toţi sfinţi-i doare-n cot
Aş sta la uşa Raiului – pomană.
Aş face greva foamei. Că mai pot.
Dar nu mai sunt aşa de tânăr iară
Din nou te văd îmbătrânind şi tu
N-o să mai fie-n lume primăvară
N-o să mai fie iarnă, Doamnă, nu...
(din volumul “Avans
și lichidare”)
Ştefan Doru Dăncuş (n. 4 august 1968,
Ieud, Maramureș): A debutat
editorial cu volumul “Dormi în pace, Doamne! Antidiavolul” (poezie-eseu,
editura Euphorion, Sibiu, 1996). A publicat poezie, proză și eseuri în
majoritatea revistelor literare din România. Ştefan Doru Dăncuş a fost redactor, redactor șef, corespondent
sau colaborator la numeroase publicații: “Graiul Maramureşului”, “Gutinul”, “Evenimentul sibian”,
“Rondul”, “Speciale” (şef
departament), “Gazeta de Sibiu” (redactor șef), “România”, “RTS”
(redactor şef), “Editorial” (director), “Ziua”, “Exod” (editată
de gruparea literară “Exod” din Sibiu), “Legea lui Trei”
(director), “Opinia” (coordonator subredacţii şi secretar general de
redacţie), “Accent” (redactor
şef), „Singur” (fondator). Ştefan Doru Dăncuş a fost redactor şef al departamentului “Sociale”
al Radioteleviziunii Sibiu (oct. 1995 – sept. 1997), consultant tehnic
al Agenţiei de Presă “Nordpress” din Baia Mare, director al editurii „Singur”.
Din 2010 este director general al „Grup Media SINGUR”, ce are în
componenţă editura SINGUR, site-ul interactiv de cultură www.revistasingur.ro, revista SINGUR (format tipărit), Agenția
Literară SINGUR, ziarul online Oficial Media și agenţia de publicitate
MĂDĂLINA. Ştefan Doru Dăncuş este realizator (din 4 în 4 ani) al
„Antologiilor Revistei SINGUR” (proză şi poezie). Membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Sibiu.
Volume publicate:
Dormi în pace, Doamne! Antidiavolul (poezie-eseu, editura Euphorion, Sibiu, 1996)
Să ne naştem de Sus (dialog între Ştefan Doru Dăncuş şi Mihai Pop, directorul
Spitalului Orăşenesc Negreşti-Oaş, editura Singur)
Lume de mântuială. Amândoi (poezie, editura Singur )
Apocalipsa după Dăncuş (poezie–eseu, editura Singur)
Casa memorială Dăncuş (poezie-eseu, editura Singur)
Întoarcerea poetului risipitor (poezie, editura
Singur)
Bocitorii. Aşteptătorul (proză, editura Singur)
Sex cu femei (roman, în colaborare cu Adrian Suciu, editura Tritonic, 2008 şi 2009,
ediţia a II-a)
Poveşti pentru Gabriella (roman, editura Limes, Cluj, 2009)
Scrum/Cendre (poezie, ediţie bilingvă româno-franceză, editura Grinta, Cluj, 2010)
Bărbatul la 40 de ani (roman, volumul I, editura Criterion Publishing Int.,
Bucureşti, 2010)
Bărbatul la 40 de ani (roman, volumul I, reeditare, editura Valea Verde,
Sighetu Marmaţiei, 2011)
Casa memorială Dăncuş (antologie poetică de autor, editura Eikon, Cluj Napoca,
2011)
Eliberarea (sociologie-eseu,
editura Singur, Târgoviște, 2012)
Avocaţii Cerului (roman-eseu, editura Singur, Târgovişte, 2013)
Domnu’ Bumb
(roman, editura Tribuna, Cluj, 2014)
Caietul albastru (poezie, editura SINGUR, Târgoviște, 2015)
Manual de gesturi inutile (proză scurtă, editura Singur, 2016)
Avans și lichidare (poezie, editura SINGUR, Târgoviște, 2016)
Copyright © 2018 Ştefan Doru
Dăncuş
Utilizarea integrală sau parţială a
articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.