Am stins
în ramuri luna
Iar am uitat de mine și-am stins în ramuri
luna,
Iar îmi cuprinde ochiul dojana rătăcirii.
În carne-mi simt păcatul și pare că-i totuna,
De vine sau de pleacă primejdia iubirii.
Mă strigă-n cruci uitate, amară amintire,
Mă troienesc fuioare și nechezat de
iarbă.
Nu fuga ta absurdă respiră a uimire,
Ci viscolul din mine și clipa mea cea oarbă
Înghesuită-n ore stă pânza unor gânduri
Și lațul greu al serii ne spânzură-n
tăcere
Îmbătrânesc dorindu-mi să-ți scriu acele
rânduri,
Ce-mi vor aduce poate puțină mângâiere
Din colți de piatră seacă abia închid în
mine
Toți nasturii dorinței de-a fi știut din
timp,
Să te alung din gânduri și nu mă pot
abține
Să recunosc durerea ca pe un anotimp.
Cu ezitări sau demoni, cu pas prudent,
mărunt,
Cu buzele-mi veșminte dorind să te îmbrace,
Gândeam că nu se poate curentul să-l
înfrunt
Mă pregătisem totuși cu ploaia să fac
pace
Și am uitat de mine, am stins în ramuri luna
Și te-am lăsat afară din gânduri de-astă
dată
În carne-mi strig uitarea și-mi pare că-i
totuna
De-ai să mă uiți și tu cât am să fiu plecată
Fiece glonț…
Fiece glonț al gândurilor triste
Prins între lacrimi, perne și
batiste
Asteaptă ora să se frângă-n două
Să curgă-n visul peste care plouă
Fiece glonț al colțului de lume
Ce știe doru-n palme să-l adune
N-așteaptă, se revoltă și-apoi tace,
Din foi de umbră deasă se desface.
Cu unghii verzi de iarbă hăituită
Luntre ți-am fost, oglindă despletită.
Să mă îmbrac cu tine la amiază
Și-n ochiul pelerin ce nu cutează,
Să se ridice spectator orb-mut,
Să te răstoarne-n caldul așternut.
Îngheață iar minciuna pe sub gene
Și praful cald pe rafturi de așterne
Cum glezna de păduri și amorțire
Se răsuceste albă și subțire
Genunchiul nopții cade-n maci răpus
Printre cuvinte care nu s-au spus.
Fiece glonț când dau măceșii-n floare
De veghe stă în lanul de mirare
Și julitura ceții de pe poartă
Ne vindecă de toate și ne iartă.
Iubind
cât ne-a rămas
Mi s-a părut că fuge de sub mine
Pământul și tot zâmbetul din vis,
Când ai tăcut, plecând sub zări străine,
Strivit de arcul dragostei promis.
Mi s-a părut că stă să se dezică
Alaiul fluturilor de pe deal
Și inima părea, pulsând, prea mică,
Pentru tumultul ce venea în val.
Mi s-au părut cireșii o corvoadă,
(Și tocmai anul ăsta sunt divini!)
Secundele păreau din cer să cadă,
Speranțele creșteau de sub tulpini.
Mi s-a părut că mi-ai ieșit în cale
Să mă petreci sub bolta unui ceas,
Să-ntâmpinăm aceste stări letale
Și să trăim iubind cât ne-a rămas.
Sens giratoriu
Uite, pleacă bătrânii pe rând
pudrați la tâmple, eleganți,
ca mieii plecând la tăiere
și ne amăgim în urma lor
că vor crește copiii noștri înțelepți
și vor conduce lumea
cu dreptul, cu dreapta, cu dreptate.
Copacii îmbolnăviți de var
și de omizi aparent gingașe
se mulează obedienți
după sufletele fiecăruia dintre noi
Sub staniolul acestor cuvinte
se-ascunde totuși disperarea mea
trezită cu regrete-n păr
în diminețile acestea premature.
Nimic nu e mai grav
decât un sens giratoriu,
teama că viața
se succede la fel
ca-ntr-un carusel,
că părinții ne cred fericiți
și preoții cred că-i ajută pe oameni
să-și mărturisească păcatele.
Pocnesc năvoadele întinse de Mântuitor,
tristeți se zbat
sub plasturii intențiilor cumsecade
și bătrânii părăsesc lupta
trag obloanele și dezertează,
unul câte unul
și degeaba îi plângem
nimic nu-i mai aduce înapoi,
deși sub speranța sensului giratoriu
ai zice că doar ne dau prioritate
și ne privesc și ne petrec
și totul va fi bine
Nu e nimic mai grav
decât să rătăcești singur pe drum
ca-ntr-un sens giratoriu
și să nu știi cum să potrivești
cerul în fereastră!
Zona
confuză a dragostei
Parcă urcam în floare,
despletită spre cuiburi de miere
parcă erai în dreapta mea ca atunci la
început,
arcuit de dorință
și pot să jur
că era ceasul acela din noapte
când luna plângea rotundă
tânguindu-se
ca niște clopote de biserică
bătrâne și răgușite.
Parcă să zic bătăi de aripi fine se
auzeau departe,
departe în gânduri,
departe în lacrimi,
departe de lume.
Mi se pare și-acum
când timpul se răsucește
ca într-un film mut sub pleoape
că singura mea vină a fost
că n-am știut să cobor la timp,
sau că am urcat prea târziu
în caruselul acesta gângav ca un plâns
de copil.
Potopul de reproșuri ce-mi fac
trage umbra peste maluri,
taie și ostoiește în ființa mea
în fiecare dimineață și seară.
Parcă mă uit pe mine într-o carte
necitită
rănită pe-alocuri
de zâmbete strâmbe,
de cântece cioplite
ca niște crengi tăiate pentru foc.
Parcă ne adulmecam și ne topeam unul pe altul
între cearșafuri discrete
parcă uitai să mai vii și uitam să mai plec
și norocul își pierduse parfumul
de când m-ademeneai cu anotimpuri flămânde
cu fluturii toți căzuți dintre slovele unui
dor neterminat.
Parcă să zic că eram într-un vis,
parcă să zic că plângeam aievea.
Parcă sunt eu dar ai tăi sunt ochii aceștia
mari,
agățați de-ntrebări.
Parcă ești tu, dar ai mei sunt pașii
tălpilor goale încrustați în iarbă.
Simt că oricum ne-am fi adunat sau desfrunzit,
în orice ordine am fi-ncuiat sau descuiat
iubirea
părea să nu fi fost alegerea noastră
să rămânem străjerii dragostei:
tu te-ai iubit pe tine, eu m-am ales
dintre noi doi pe mine.
Camelia Florescu: Personalitate creionată din sarea și piperul oltenesc
(tata oltean) și bunul simț bucovinean (mama născută în scaunul Sucevei),
născută la rândul ei în Cetatea Băniei, în Craiova (în anul 1964) unde a
absolvit Colegiul “Carol I”. Camelia Florescu este licențiată a Facultății de
Drept din cadrul Universității “Hyperion”
și absolventă a Școlii Populare de Artă din Craiova (canto, clasa profesorului
Eugen Mihăilescu). Brevetată în urma absolvirii Școlii de Turism “Amfiteatru”
ca ghid național și director de agenție de turism tour-operatoare, Camelia
Florescu conduce propria agenție de turism (Camina Travel) și se ocupă cu
organizări de evenimente (private sau corporate).
Camelia Florescu cântă, dansează și scrie cu plăcere
poezii și texte de muzică ușoară și folk. A scris cuplete pentru câteva dintre premierele
Ansamblului Artistic al Armatei (1996-1998). De-a lungul carierei sale artistice
a scris texte pentru melodii compuse de Constantin Popovici, Marius Micu,
Ștefan Elefteriu, Marcel Dragomir, Joly Kerestely, Francis Reiter. A scris și a
publicat poezie pe site-rile și/sau în revistele: Literatura pentru toți,
Qpoem, Poeții noștrii, Literaturitate, Confluențe Lirice, Confluențe Literare,
Însemne culturale, Dialoguri culturale, eCreator, Cenaclul Poezii Diaspora,
Apollon, Revista Nouă, Boema, Orizonturile Bucuriei.
Premii/Distincții:
Mențiune la secțiunea poezie la estivalul de poezie și epigrame
"Romeo și Julieta la Mizil" (Mizil, 2017)
Premiul pentru activitatea literară la concursul internațional de poezie „Sub zodia
poeziei” (organizat de revista și editura „Contraste Culturale”, Giurgiu, 2017)
Diploma de onoare pentru înaltă măiestrie literară și
contribuție substanțială în promovarea limbii române (Festivalul Limbii Române,
Moneasa, 2017)
Premiul Special al Academiei Europene a Societății Civile la
Festivalul Internațional de poezie Renata Verejanu (Chișinău, 2017)
Menzione d’onore la Concorso Virtuale di Poesia “Club
della Poesia” (Italia, 2017)
Premiul Special “Ion Vatamanu” la Concursul de poezie Vis
de toamnă (ediția V-a, Apollon, Urziceni, 2017)
Mențiune II la concursul KONKU 2017- Literaturitate.ro
(2017)
Premiul de încurajare – Poezie (Premiile eCreator - Baia
Mare, 2017)
Premiul pentru poezia de dragoste la Gala poeziei de
dragoste (editura Art Creativ, ediția a II-a, 2018)
Premiul pentru cariera artistică acordat de Academia de
poezie și proză (2018)
Antologii colective
și publicații literare:
Confesiuni în virtual – Confluențe Lirice (editura Pim, Iași, 2013)
Paradigme Virtuale – Confluențe Lirice (editura Pim, Iași, 2014)
Limba noastră cea Română – Starpress (editura Olimpias, Galați, 2017)
Sub zodia poeziei (editura Contraste Culturale, Giurgiu, 2017)
Revista Contraste Culturale (nr. 2 și nr. 3, editura Contraste Culturale, Giurgiu, 2017)
Antologia Prieteniei (vol. II, editura Izvorul Cuvântului, Buftea, 2017)
Antologia Prietenii editurii (vol. 1, editura Izvorul Cuvântului, Buftea, 2017)
Revista Orizonturile Bucuriei (nr. 6 și 7, Buzău, 2017)
Revista Agora Literară (nr. 34, editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2017)
Revista Apollon
(nr. 2, editura RoCart, Urziceni, 2017)
Antologia Baia Mare și Unirea (editura eCreator/Grinta, Cluj, 2017)
Antologia Ambasadorii Maramureșului (editura eCreator/Etnologica, Cluj, 2017)
Antologia Albă domniță cu viscol în păr (editura Napoca Nova, Cluj, 2017)
Revista Apollon
(nr. 1, editura RoCart, Urziceni, 2018)
Antologia Festivalului de poezie “Romeo și Julieta la
Mizil” (editura Opera Magna, Iași, 2018)
Antologia Cenaclului eCreator (editura eCreator/Grinta, Baia Mare, 2018)
Antologia bilingvă româno-engleză Starpress (editura Olimpias, Galați, 2018)
Antologia Amintiri din Sec. XX – Starpress (editura Olimpias, Galați, 2018)
Antologia ASCIOR
(editura Izvorul Cuvântului, Buftea, 2018)
Revista Contraste Culturale (nr. 5, editura Contraste Culturale, Giurgiu, 2018)
Revista Eminesciana (București, 2018)
Antologia UT SIS POPULIS (editura Contraste Culturale, Giurgiu, 2018)
Antologia Cele mai frumoase poezii de dragoste (editura Art Creativ, 2018)
Antologii sub tipar:
Antologia Centenarul
Unirii – Starpress (editura Olimpias,
Galați)
Antologia Iubirea
ca o poezie (editura Graph Art)
Antologia Vis de
iarnă (editura Graph Art)
Copyright © 2018 Camelia Florescu
Utilizarea integrală sau parţială a
articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.