Capu' gol
nu te gândi că ești enervant bogdane
multe genii au fost enervante
uită-te la rimbaud sau lana
nu te gândi că o să ajungă
prietenii să te urască
doar fiindcă nu mai ești
ieduțul lor că
nu le mai
arăți cât ești de submissive
nu trebuie să le-o arăți
se știe
se știe că dacă te calcă cineva în picioare
îi zici să te calce mai tare
până capul balon se sparge
poate de aia mai și asculți uneori azteca
să îți amintești cât de rău e
că ăsta e singurul fel de self harm
pe care ți-l mai permiți
nu te gândi că îți vor răul
chiar dacă e mecanism
de apărare
dacă te iau în brațe
înconjoară-i și tu
cu brațele tale
iubesc cărțile din anii '70
unde dumnezeu e scris cu
d mic
îmi amintesc de
poemele mele
fântâna arteziană
când dorm
în casa ta
în brațele tale
îmi curg uneori
balele
îmi pare rău
pentru pernă
pentru pat
pentru brațele tale
că trebuie
să îmi suporte
balele
sper că din
balta de bale
va crește măcar
o floare
Note despre mine însumi:
Dan Bogdan Popescu: Sunt student la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București, membru al Cenaclului Visceral și o persoană care își încearcă norocul în lumea literară. Am 20 de ani și am mai publicat în revistele Echinox, Z9 și Golan, pe platforme ca Noise Poetry, O mie de semne sau kooperativa poetică. Citesc mult, ascult multă muzică, încerc să consum cât mai multă artă și să mă înconjor cu lucruri drăguțe care să îmi scufunde inima în miere.
Copyright © 2023 Dan Bogdan Popescu
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.