Politica privind datele cu caracter personal poate fi consultată aici:

24 aug. 2022

RAMONA MÜLLER - NUMELE MEU ESTE ALTUL

Numele meu este altul (Editura Creator)

Ramona Müller - Numele meu este altul (Editura Creator, 2021): Alteritatea, regăsirea de sine prin celălalt pare să fie tema noului volum al Ramonei Müller, ”Numele meu este altul”. Nu este vorba despre alteritate ca dualitate sau înstrăinare de sine, acel ”Je suis un Autre”, ci de regăsirea prin iubire, șansă dată omului pentru a reface unitatea pierdută a cuplului primordial și de a cunoaște, astfel, armonia. (...) Eterna alergare nu descurajează, poeta nu clamează, nici nu jelește. Timpul devine miticul Cronos care înghite întâmplări pentru a le recrea, pentru a le resemantiza: „alaltăieri am primit în dar o floare/ ieri din floare a crescut o metaforă/ azi metafora devine o carte/ mâine cartea se va preface în sens/ poimâine o sămânță va moșteni sensul”, sens care conține istoria insomniilor unui creator care își visează propriul vis de aur. În visul său de creație, Ramona Müller nu este niciodată singură; cine a cunoscut iubirea are acces la treptele eternității pe care le poate sui, conștient că acest urcuș îl definește ca om în eterna lui condiție umană. (extrase din cronica Regăsirea prin iubire semnată de criticul literar Ana Dobre)

 

printre picături

și dacă pâinea se vrea mireasă
şi dacă vinul roșu
cade la învoială cu fructele verii
sufletul meu
tot se mai oprește azi
să asculte ploaia

volute lichide
se despletesc
prin manșetele orizontului

în paharul cu apă
chiar și setea
își îneacă așteptarea
frământ aluatul zorilor
şi sorb de două ori
din sângeriul dimineții
în colțul buzelor viața mea se luminează


distinct

eram eu
o pasăre de argint
erai tu
o liniște vorbitoare
eram eu
o bufniță de lut
erai tu
lupul din sânge
eram eu
balerina complotând pe poante inegale

numai formă să nu fii
de ce m-ai scrie
viitorul meu s-a sfârșit de mult
tu ești traducerea după-amiezii
dincolo de care
poetul este o doică
crescând cuvântul

 

convulsii poetice

pe trupul hârtiei
tatuajele singulare
se ating respirând
în zigzag
preț de o viață

înainte povești
înapoi jurăminte
dorințele internate îndoaie
zăbrelele minciunii
falii de albastru
se pliază acordeon
pe bolta altantidei
dar noi amortizăm convulsiile
oamenilor rechini
ce intenționează ca la apelul de seară
să muște din rugăciunea marelui alb

în partea dorsală
oceanele se retrag
căutându-și setea
la rădăcinile ploii

cel mai frumos poem
adaugă mereu ceva
neliniștilor din adânc

RAMONA MÜLLER

 

oglinda icoană de lut

Întoarsă-n mine spre oglinda vie
Mă regăsesc regină și paiață.
Foșnește-n urma mea trena de viață,
Zâmbetului amar cerând simbrie.

Mă sprijin de-un ciob, prea mult să nu mă sparg,
Doar s-au stârnit în fața mea talazuri.
Din trupul mării cald zidesc la maluri
Un cer de ape cu sufletul catarg.

Înspăimântată văd omul din mine,
Îmi simt suflarea-n ceafă și chipul slut,
Reflexia nu-i rost să se termine.

Îmi scriu povestea, dualul absolut,
Când mă îmbrac în blănuri de hermine,
În oglindă văd o icoană de lut.

 

eliberare condiționată

mi-am lăsat mâinile libere
să nu stau prea aproape de mine
sunt și nu sunt în trupul meu
brațele mi se agită ca două ștergătoare de parbriz
puse în mișcare nu devin mai puternice
dar îmi înmulțesc cu zece
împăcarea de sine

miercuri și vineri
la orele amurgului
împrumut rădăcinile celeilalte femei
pe dinăuntru nu o cunosc
pe dinafară n-o pricep
mi se pare că las mereu în urmă
săptămâna în sevraj

nu regret
mă așez la rând în mintea mea
de aici nimeni nu lipsește
sufletul meu pleacă din mine
dar tu nu te poți rupe

 

numele meu este altul

numele meu este altul
în fiecare dimineață când îți bei cafeaua

în zațul beznă
cad lacrimi
stoarse
din oasele trandafirilor sălbatici
anonim doar patul în care zidești
cărămizi albe de cearceafuri trecătoare
la fel ca şi femeile
care te-au acoperit

murind în eclipsa parțială
îmi primesc pedeapsa
umbrei despărțită de trup
te poți întregi doar cu potcoava ninsorii
și dacă da
îmi poți topi și rosti numele
numele meu al femeii
pentru care ești ultimul bărbat nomad

tu cel care te-ai botezat
anonim
prenume
în iubire



Mai multe versuri și profilul autoarei aici: Ramona Müller
Citește poezii din volumele: Dumnezeu în vocativ, Atacă și fugi! Confesiunile păpușii voodoo,
Cealaltă ființă a mea


Copyright © 2022 Ramona Müller
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.