sunt o fată cuminte
păstrez cu grijă tot ce mi se dă
în cutii bune și rezistente în corp în amintiri în boli imaginare
să nu le distrugă nici măcar
inundațiile sau
terapia
dragostea
sau
iertarea
please please me
ne dăm în leagăn în fața noastră e un bloc cu patru etaje ne imaginăm cum se îmbracă un om simplu care vorbește despre lucruri esențiale
vreme mersul trenurilor iarna pe uliță televizoare mașini de spălat cum să readuci la viață o pasăre cântătoare
tu-mi spui: nu-i așa că e frumos să nu simți că întârzii la școală?
sună clopoțelul îmi întind picioarele sub plapumă iau perna în brațe și o strâng tare de tot așa cum te strâng pe tine când vine tramvaiul
mă uit la ceas nu-i așa că e frumos să întârzii la școală?
o să fim adulți mai târziu azi o să ascundem gumă roz prin buzunare și o să murdărim toate hainele bune pe care nu ar trebui niciodată să le murdărim
nu-i frumos să întârzii? să pleci din dragoste așa cum pleci la o petrecere
când nu e prea devreme
când încă nu s-a terminat
cine ajunge ultimul e fraier
nu există intimitate între noi e doar un nor mare de cenușă un alergat continuu pe banda rulantă nu ajungi nicăieri
știi că la celălalt capăt sunt eu în colțul din stânga sus și o să te iubesc așa cum m-au iubit pe mine alții o să-mi strecor mâna pe sub cămașa ta o să-ți simt inima cum bate bate bate
vezi?
astea sunt singurele lucruri în care te mai poți încrede
nu o să te înșeli niciodată
când e rece
e rece
ne dăm în leagăn în fața noastră e un bloc cu patru etaje ne imaginăm cum se îmbracă un om simplu care vorbește despre lucruri esențiale
vreme mersul trenurilor iarna pe uliță televizoare mașini de spălat cum să readuci la viață o pasăre cântătoare
tu-mi spui: nu-i așa că e frumos să nu simți că întârzii la școală?
sună clopoțelul îmi întind picioarele sub plapumă iau perna în brațe și o strâng tare de tot așa cum te strâng pe tine când vine tramvaiul
mă uit la ceas nu-i așa că e frumos să întârzii la școală?
o să fim adulți mai târziu azi o să ascundem gumă roz prin buzunare și o să murdărim toate hainele bune pe care nu ar trebui niciodată să le murdărim
nu-i frumos să întârzii? să pleci din dragoste așa cum pleci la o petrecere
când nu e prea devreme
când încă nu s-a terminat
Poezii din volumul „Fragil și aproape absurd”, în lectura autoarei:
cine ajunge ultimul e fraier
nu există intimitate între noi e doar un nor mare de cenușă un alergat continuu pe banda rulantă nu ajungi nicăieri
știi că la celălalt capăt sunt eu în colțul din stânga sus și o să te iubesc așa cum m-au iubit pe mine alții o să-mi strecor mâna pe sub cămașa ta o să-ți simt inima cum bate bate bate
vezi?
astea sunt singurele lucruri în care te mai poți încrede
nu o să te înșeli niciodată
când e rece
e rece
ești su-fi-ci-ent
poți să te gândești la mine ca la o casă în care ți-ai adus toate hainele nespălate caietele din generală albumele de la botez seturile de lego cărțile de colorat filmele developate
o casă în care să spui
aici sunt doar eu cu mine
aici sunt singur în gândurile mele
poți să te gândești la mine ca la o casă în care ți-ai adus toate hainele nespălate caietele din generală albumele de la botez seturile de lego cărțile de colorat filmele developate
o casă în care să spui
aici sunt doar eu cu mine
aici sunt singur în gândurile mele
Teodora Vasilescu (n. 4 decembrie 1996, Curtea de Argeș): Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine și a masteratului de lingvistică aplicată. În prezent studiază comunicare interculturală. Textele Teodorei Vasilescu au fost premiate la mai multe festivaluri din țară (TRADEM, Incubatorul de Condeie ș.a.m.d.) și publicate în reviste și antologii literare. Traduce din limba spaniolă, este pasionată de cinematografie și de povești.
Volume publicate:
Fragil și aproape absurd (poezie, volum de debut, editura Tracus Arte, 2021)
Pagina Facebook (personală): Teodora Vasilescu
Copyright © 2021 Teodora Vasilescu
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului