Politica privind datele cu caracter personal poate fi consultată aici:

11 feb. 2019

CARMEN TIDERLE















Secretul vieții

Sensul vieții nu mai e de mult un secret
O scoică Saint Jacques i l-a șoptit discret
Unui gândac care-a vorbit c-un rac
Care la rându-i i l-a spus unui flamingo
Și-a auzit și-un câine dingo
Care l-a zis unui cangur, și canguru'
I l-a spus mai departe antilopei gnu
Care s-a întâlnit c-o focă
Și foca a simțit că se sufocă
Dacă nu-l spune unui urs polar
Care i l-a transmis unui țânțar
Iar țânțarul, bietul
Vrea să ne spună și nouă secretul
Dar nici n-apucă să vină aproape de ureche
Că-i și lipim jap, jap câte-o pereche.


Muze

Muzele, oh, muzele
Carmen Tiderle
 Selfie cu elfii
Aceste ființe exemplare
Care dau minții aripi ca să zboare
Peste oceane adânci și păduri dese
De înțelesuri neînțelese
Și îi mai dau și ochi de pasăre de pradă
Să poată de-acolo din înălțimi să vadă
Prin limpezimea nebuloasă...
Iar eu, ce norocoasă!
Căci două muze am, într-adevăr
Dar una tocmai și-a lipit o gumă-n păr
Și alta se scobește într-o nară
Cum să nu iasă o poezie extraordinară?


Cămila Jamila și struțul Gilbert

Cămila Jamila și struțul Gilbert
Trăiau amândoi în același deșert
Dar fiindcă aveau o viață nomadă
(Iar Gilbert era un tip
Care stătea mai mult cu capul în nisip)
Nu avusesera șansa să se vadă
Până-ntr-o fierbinte după-amiază
Când pașii i-au purtat către aceeași oază
Și-a fost de-ajuns o singură privire
Să-nceapă o frumoasă poveste de iubire

Iar, un an mai târziu, din această idilă
S-a născut o minune de struțocămilă.

  
Ceartă între frați

E bleu ciel.
Ba e gri șoricel!
Ce tembel,
Șobolan, nu șoricel!
Verde praz!
Ba turcoaz!
Mov panseluța,
Creier de maimuță!
Habar n-ai,
E galben pai!
E clar ciclam
Și habar am.
Ba-i roz somon!
Băi, ce afon!
Vrei să zici discromat?
Vreau să zic un rahat!
Ăla-i căcăniu
Și tu ești diliu.
Atunci spune tu cum e!
Roz fané.
E chiar bordeaux.
Ba-i indigo!
Tu faci mișto?
Sau e carmin.
Acum cine e cretin?
Evident că-i bleumarin!
Jur că-i azur.
Mă doare-n cur!
Ești nebună,
E roșu căpșună!
Galben ca banana
Și te spun lu’ mama!


Semnele de punctuație

Carmen Tiderle - Pe dos
Poezii cu prostii pentru copii
Semnele de punctuație au avut o altercație
Se pare că punctul a făcut o afirmație
Care l-a scos din minți pe semnul de exclamație
Deja extrem de indispus
Din cauza a ceva ce ghilimelele ziseseră c-a spus.
Virgula a vrut să îi separe
Dar chiar atunci a apărut semnul de întrebare
Care, deși era total pe dinafară, s-a băgat și el
Și, din ceartă, a ieșit măcel.
Degeaba liniuța a tot încercat
Să le aducă la masa unui dialog civilizat
Iar punct și virgula să le facă să înceteze-o clipă
Să-și tragă răsuflarea, să fumeze-o pipă
Dacă până și-o amărâtă de paranteză
Și-a luat-o super rău în freză
Iar cele două puncte, venite să explice,
Au fost făcute țăndări, praf, arșice…

Cine a câștigat, n-avem idee din păcate
Fiindcă au fost acolo și cele trei puncte alăturate
Ce știm e că de-atunci semnele-s foarte supărate
Și umblă mai tot timpul separate.


8 martie

Mami, de ziua ta aș vrea să-ți fac un dar
Să-ți cumpăr o grădină cu tot cu grădinar
Sau un balon cu aer cald
Sau un inel de aur cu smarald
Un bilet de avion până-n Canare
Sau poate-un weekend aici la noi la mare
Sau o pereche de pantofi cu toc
Sau de la piață un breloc
De la chinezi un evantai
Sau pur și simplu astăzi să te las să stai.

Depinde, mami, de câți bani îmi dai.


Carmen Tiderle (n. 16 octombrie 1974, Giurgiu): Publicitar și autor de cărți pentru copii. Este absolventă a Liceului “Ion Maiorescu” din Giurgiu și a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. În 2015, a publicat la editura Vellant prima sa carte - “Pe dos, poezii cu prostii pentru copii”, ilustrată de Vali Petridean, care i-a cucerit instantaneu pe copii fiindcă este “altfel”. Nu seamănă cu poeziile din manuale, sunt scrise într-un stil relaxat, un limbaj actual, au idei, situații cu care e ușor de relaționat, sunt amuzante… În anii următori, Carmen Tiderle a mai publicat încă două cărți de poezii - “În orașul Bucurville” și “Marele Acoperiș”, scrise în același stil, pe alocuri ireverențios, cu un umor inteligent, ritmate și rimate, delicioase pentru copii și adulți deopotrivă. De același autor: Animaterra – povești originale cu animale, Povești de la Polul Vest, Fabrica de lipici și Trecere pentru pitoni.

 

 
Copyright © 2019 Carmen Tiderle
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.