CARMEN TANIA GRIGORE - CU NOSTALGII LA VEDERE

Cu nostalgii la vedere


Carmen Tania Grigore - Cu nostalgii la vedere (editura Sitech, carte realizată în cadrul proiectului Concursul Național de Literatură „Eminescu la Oravița”, manuscris premiat la ediția 2018): Revelație sau substitut al unor armonii pierdute, sărbătoare a spiritului sau numai reverie, poezia pe care o scrie Carmen Tania Grigore promovează mai degrabă miracolul simplității transpus în paradigmă ontologică, discursul patetic fiind indus la modul convingător și în rețetarul poemului radiografiind etape și stări, pentru a defini, în cele din urmă, o creație interesantă. Textele incluse aici sunt infuzii de opțiuni ale unui eu cerebral, filtrând toate revărsările afective și evitând capcana edulcorărilor și a versului facil. Spunem direct, așadar, că ne aflăm în fața unui autor surprinzător de matur în ceea ce ne propune acum. (…) Se simte o voluptate a scrisului și ea răzbate din alura de poeticitate, limpede ca apa izvorului tămăduitor din poveste ca să ajungă la această viziune ptolemeică a lumii. Carmen Tania Grigore confirmă încrederea pe care destui comentatori ai poeziei sale au formulat-o în dese rânduri. Credem că noua-i carte va jalona și ea traseul unei binemeritate ascensiuni. (extrase din recenzia Suflul eliberator al poemului. Un nou volum al Taniei Carmen Grigore, semnată de poetul, criticul și istoricul literar Ionel Bota)


cu nostalgii la vedere

aerul sângerează
și mă strigă pe nume
noapte și zi
se aude o bătaie de gong
care dă o altă formă
așteptării
dar eu am plecat
de acasă
cu fericirea în eprubete
urmau să se întâmple
rând pe rând
experimente în
laboratorul pragmatic
dar nu s-a întâmplat
suflul fierbinte al patriei
m-a ajuns din urmă
suflul fierbinte al patriei
m-a incendiat
de aceea sângele meu
arde mocnit
ca o pădure decapitată
de aceea sudoarea inimii
s-a evaporat
estetic spre Voroneț


însingurare bine pusă la punct

străin în propria vârstă
precum o foaie volantă
înălțată peste
nisipul cald
inocent
un adevăr derulat
prin inima spațiată
între granițe minate
oricât aș căuta
nu găsesc
niciun refugiu
în caz de aluviuni verbale
strigătul este acaparat
de păsări ciudate
multiplu de singur
devine pasul întârziat
pe linia vieții

zilele cresc
unele după altele
în solitudine
nopțile se topesc
ca un psalm de suferință


amintiri în ceață

mă caută
amintirile
de dragul pescărușilor
am rămas pradă
falezei
așa se cade
din când în când
cu genunchii
zemuind a cerneală
strâng la piept
o scrisoare
care
și-a lăsat
trena de cuvinte
pe dinafară
între timp
ceața
mă atrage blând
spre amurgul
pleoapelor

CARMEN TANIA GRIGORE


poem pentru Ea

parcă nu respira…
era încrustată
într-o catedrală de fildeș
prin care lumina
își căuta dragostea
fără prihană
mâinile ei de zăpadă
neputincioase
se topeau
în contopire
cu lacrimi de sânge
ochii ei sfredeleau
taina unui altar
extrasenzorial
ca și cum
ar fi căutat
îngerul care
să o recunoască
parte din
imaculata concepție

Ea abia respira
și levita
prin ochii celor din jur
ca o mireasmă
de candelă


Viața lui Kostas Venetis 

(poem experiment, la o inițiativă din grupul Qpoem)

 "…lui Kir Apostolis să sărut mâna binefăcătorului nostru, care"
  pag 32 - Viața lui Kostas Venetis (Octavian Soviany)
..............


Privesc cum KIR APOSTOLIS adoarme în strană
cu MÂNA tulburând
traiul NOSTRU afurisit
mă întreb CARE obraz este mai reflexiv
în casa BINEFĂCĂTORULUI
oare ochii LUI atavici
pot SĂ disloce
atrocitatea și scârnăvia dintr-un SĂRUT


taina scrisului

scrisul meu
se face că
dă ascultare gândului     
gândul se face că
dă ascultare inimii
inima se face că
dă ascultare
vârstei
carpe diem
până când
instinctul atavic
se face că plouă
și dă ascultare
exorcizării
pe care
o merităm


Mai multe poezii și profilul autoarei aici: Carmen Tania Grigore
Citește aici poezii din volumele: taina în care locuiesc și Defragmentări

Copyright © 2018 Carmen Tania Grigore
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.



Un produs Blogger.