Bună-ziua,
Doamne!
sunt
Brutus.
Recunosc
păcatul,
dar
îngăduie să întreb:
Cum
de găseşti mai de osândă
pumnalul
împins
în pieptul Cezarului,
decât
sărutul pe sfântul Tău obraz?
Cine
recunoaşte despre cei aleşi
să-şi
asume osânda?
Am tot zis
să-l întreb pe călăul de poet
Am
tot zis să-l întreb pe călăul de poet:
ai
auzit, tu,
suspinul
cuvântului izgonit din poem,
dat
afară,
îmbrâncit
în noaptea ploioasă
câine
plângându-ţi în prag?
Iar
dimineaţa,
dimineaţa
când deschizi uşa,
să-ţi
cadă în braţe un crin
cu
cinci litere de foc pe tulpină?
Ai
auzit, tu, geamătul celui crucificat,
transfigurat
în crin
cu
cinci clopoţei pe tulpină?
Ai
auzit?
Hetaira
Mă-ncerc
la carnea ei –
e
nedormită.
Niţel
frumoasă, oxigenată,
spălată,
stârnind bolerouri şi sensuale,
ar
fi o apariţie atrăgătoare.
Dar
aşa, uşor păroasă,
e
cactus, buruiană cu ţepi.
Şi
totul din cauza unei involuţii
în
visul copilăriei.
Vis
deloc întreţinut de Poebus,
ori
de Cocoşatul parizian când,
decăzuţi
din cele părinteşti,
au
lăsat-o trotuarului.
Ce
puteţi face cu mine priponită?,
întrebă
ea razia în argou,
când
au săltat-o de pe centură.
Iar
ei, ironici, au zis: mergi
să
pescuieşti stridii în Antile,
şi
perle în Cu-ri le!
Iaca, scârţ, a zis ea
şi
în smucitură,
i
se clătină sânul flasc.
Acum,
râde şi suge din deget,
imitând
falusul.
Cântecul
povestaşului despre fiinţă
În
tinereţe am fost zeu!
Cu
şapte guri de foc
răbufnea
vulcanul inimii.
Departe
eram de iminenţa morţii
şi
toate ale mele cântau.
Ci,
repede
şi
unul după altul buit-au dezastrele:
tată,
maică, prinţul de pana corbului
şi,
cu bogat izvor, lacrima.
Isterizat
că piere neamul,
strigat-am:
zăvorâţi
gura prădalnicei!
Sfărâmaţi
nimicniciile opulente:
cripte,
cavouri rococo,
obeliscuri
negre
străjuite
de madone şi sfinţi.
Răzvrătiri
ale neputinţelor sunt!
Triumful
în
spicul ierbii flutură flamura!
Dar
îngrijorat că seacă neamul,
la
lucrarea ierbii nu gândeam.
Acu,
sunt
povestaş despre fiinţă
şi
păstorul ei sunt.
Îngere,
adă-mi
puţină alinare
că
sucombă amurgul!
Şi
dinspre pustie
anahoretii
înstrună cimpoaiele.
Pe
lunecoasa gheaţă a poemului
Tânăr
şi la tulee eram
când
am căzut
pe
lunecoasa gheaţă a poemului.
Dar,
bravo! tatălui meu,
că mi-a
zis:”măi, fiule,
de
te brodeşti să cazi iarna-n şioi,
iarna,
pe
gheaţă-n şioi,
Să-ntinzi
braţele-n cruce,
să
nu te duci ca fierul,
ca
fierul afund.
să
te fure curentul!”
O,
întocmai făcut-am,
în
acel februarie cu moină,
când
mergeam pe de-a lungul Dunării,
la-ntâlnire
pe gheaţă,
cu
căşuneala blondă de-i ziceam Vulpea Argintie,
pe
gheaţă,
la
tulee,
pe
de-a lungul,
să
nu-mi stric lustrul.
Întocmai
făcut-am când, înamorat,
am
căzut,
buf,
în
şioiul poemului!
Dar
întinzând braţele-n cruce,
după
povaţă,
spărgând
gheaţa cu pieptul până la mal,
gheaţa,
cu pieptul,
m-am
salvat.
Daia
zic: nu te împăuna,
când
la tulee călătoreşti pe lucia,
lunecoasa
gheaţă a poemului,
pe
de-a lungul,
la
tulee pe gheaţa poemului.
Poţi
luneca în burta şioiului!
Şi
de nu ţii de povaţă,
de
nu-ntinzi repede braţele-n cruce,
de
nu spargi gheaţa cu pieptul
până
la mal,
la
tulee, gheaţa cu pieptul,
te
duci… te fură curentul.
Nicolae
Grigore Mărăşanu
(n. 7 decembrie 1937, Măraşu, Brăila): Licențiat în drept al
Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu studii postuniversitare
la Universitatea din Bucureşti. A lucrat ca ziarist, redactor şef, la
ziare centrale din Bucureşti; este expert în Parlamentul României (Camera
Deputaţilor), avocat în Baroul Bucureşti, membru în primul Consiliu de
conducere al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, vicepreşedinte al
Filialei de Est a U.S.R. la primele alegeri, coautor şi coorganizator al Festivalului
Poeţilor din Balcani.
Premii și distincții (selectiv):
Premiul
Uniunii Ziariştilor din România, 1987
Premiul
Ministerului Culturii,
2004
Premiul
Fundaţiei şi al Revistei Antares, 2004
Ordinul
Cavalerilor Danubieni, în grad de cavaler al literelor, 2004
Premiul
Asociaţiei Române pentru Patrimoniu, pentru introducerea în lirica românească a
poeziei Dunării, 2007
Premiul
Steaua de pe cer oferit
de Enciclopedia Who’s Who şi de Registrul Internaţional al Stelelor,
Elveţia, 2007, în urma căruia Steaua Hercules se redenumeşte în mod definitiv
cu numele poetului român
Diploma
de onoare a U.S.R.
acordat de Asociaţia Bucureşti, 2010
Premiul
U.S.R. - Filiala de Est, 2010
Premiul
“Grigore Vieru”
acordat de Uniunea Scriitorilor din Moldova, 2012
Premiul
“Constant Tonegaru” al
Societăţii Scriitorilor “C. Negri”, 2012
Cetăţean
de onoare al comunei Măraşu, 2005
Cetăţean
de onoare al
municipiului Brăila, 2006
Medalia
Mihail Kogâlniceanu,
2017
Din 26 oct. 2016, Şcoala Gimnazială Măraşu a
fost redenumită cu numele poetului: Şcoala Gimnazială “Nicolae Grigore Mărăşanu”
Antologii de poezie:
Leviathanul (2004)
Poeme desfrânate (2009)
Fiara impară (colecția Opera Omnia, 2011)
Cicluri inedite în
antologii: Extazele (2004)
Poeme din Isarlâk (2009)
Vocile cenuşilor (2011)
Recviem pentru sinele
sinucis
(2011)
Traduceri în
volume:
Fiara
impară / The Odd Beast (în engleză, 2008)
Sunetul
din cuvânt / Zvucot na zborot (în macedoneană, 2009)
Odă
privighetorii / Oda na Slaveiot (în macedoneană, 2009)
Triumful
inocenţei / Triumfi I Pafajesise (în albaneză, 2011)
(alte traduceri în reviste: indiană, maghiară,
sârbă, bulgară, franceză, germană, spaniolă)
Eseuri şi
publicistică:
Geamandura (editura Sport-turism,
București, 1985)
De ce
Imparul, 2007
(editura Grai şi Suflet - Cultura Naţională, București, 2008) Transferul de fiinţă şi mântuirea prin poezie
(editura Carpathia Press, București, 2006)
Mireasma
dintre cele două temple (editura Tipo Moldova, Iaşi, 2015)
Pumnalul
lui Brutus
(editura Tipo Moldova, Iaşi, 2015)
Locuirea
în poezie. O estetică a supravieţuirii (editura Istros, Muzeul Brăilei “Carol
I”, 2017)
Cărţi de poezie:
Insula (1973)
Corabia de fosfor (1976)
Umbra fluviului (1979)
Enisala (1980)
Distanţa dintre mine
şi un iepure
(1983)
Capriciu pentru cele
patru vânturi
(1986)
Îngeri şi banjouri (1998)
Marţea canonului (2001)
Sufletul cântă despre
sine
(2002)
Imparele –
sonete
(2007)
Maşinăriile mişcării (2012)
Imparele – sonete (ediţia a doua
revăzută şi adăugită, 2013)
Deşertul invizibil (2014)
Parfumul de frezie
auree
(2015)
Copyright © 2018 Nicolae Grigore
Mărăşanu
Utilizarea integrală sau parţială a
articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
{ "@context": "http://schema.org/", "@type": "Recipe", "name": "Poezie contemporana" "name": "Literatura contemporana" "name": "Poeti contemporani" "name": "Scriitori contemporani" "name": "Volume de poezie" "name": "Carti de poezie" "name": "Poezie de dragoste" "name": "Versuri" }