Frica de noapte
Măria
Paloare
S-ar ști
Udătură pe uscătură
La margine
Pedagogie
Immanuel
an-card
nimicului parmen
halucin
bubele-mi
tilinci
unghii
valul puterniciei
cheag
Rotschild
de ani
oră d'apoi
orice femeie
a spectacula
i-am scris
vifornițo
Măria
Măria duce lume la licitație
Irina citește Hobița-n dodii
Boroneanț spre casa Istrate
Veselitoare răscrucea ghicirii
Aud cântecul i-arăt obrazul
hai bă că rămâi fără fete
hai că nu se lasă de noi
ea vrea să se căsătorească
Serile văd diminețile
spulberarea ne priască
văd d-ăle două ilidii,
pe la colțuri nere dimii
nimicului
parmen
lostrițe nimicului parmen
pe dedesubt de blajini feresc
înfrigurarea de a fi banyan
la finele nopții gata luna
pe sub iarbă înghețată
că ne-om fi iubit odată
nu e mult până colea
măcar fără a via
în gheață reîncarnarea
nici un somn în plus
cum n-am pumni juvăț
nedefixații strangulării
halucin
halucin cin scene cantos
lumini fugărite de zăpadă
cer dumnezeire glie răsfințire
pâine zi greșire iertare
simpa ghimpa cuiu gruiu
chiotorând păguboșenii
ascultă graiurile mele în
ieslea necuvântătorului
pierdutul tâlharul desfrânata
fiind eu adâncul păcatului
nu sunt numai neputincios
ci și zidirea ta sunt
bubele-mi
bubele-mi știi și credința
buze spurcate inimă pângărită
nu m-ai lepădat mi-ai dat
trupul tău hrană pe veci
creștini
evrei spoveditori
dungă roșie pe creștet
ierburile ce-or păcătui
plimbând vânătorii mici
muți oasele mamei la mine
suntem morții ei sunt noi
popa îmi sună coranul
tu aseară vidușaka
unghii
unghii ochii Himalaii ce ne paște
Farinata
cer ninsori somn prigorii
te trezește îngerește gol rostogol
trecem ne trece iarna copaci canadieni
cu amnezii diasporene arhaice pleonasme
răsturna luceafăr mare marte mic pe
răsturn
nearuncatele să n-aibă soarta studiului
de spital
cântat și-n timpul vieții devremele pe
nume
seminariști hinzi adrenaline încrucișate
trăirea ochilor ficși întunericul
crângului
oră de-apoi greu m-ai lumina rezonanță
energetică
terapia grafomaniei pe bulevard spre
Versailles altcând
glugi nu a mea înaintea altuia sau
același zorzănind qvia
pe cine-și puse-n cap de-și vându
pământuri
Eminescu l-a întâlnit pe Johan Strauss
sub puterea valsului
vinderea cărților la bănci și ambasade
en famille
ochi în ochi stea în stea de viață prea
rar să nu înnebunești
mai aud de pe ultim rând valul
puterniciei neștiind să ne dea
fond indianistic îngropat în
manuscrise ce timp să mai salvezi
deviscerat mă torn în noaptea ceții
ouată luna pală până jos doar ea
orice femeie
orice femeie cu orice bărbat în sud mierlo
nepăcălit filosoful satului cu gin de la
Profira
de n-o răsări mierla ier' la spargere de chimion
șandramale boicot frângând armoniul
neputințelor
și cum ai făcut de l-ai omorât cum să
fac ia i-am
toropit pe toți de parcă n-au fost vii
de când sunt ei
sar mucii foiței constrângătoare
nonsensului
dialetto pensiero dominante pe strofă
neitaliană
aura nopții petrecută rar popol vechilor
direpți
fiecare-și ține minte mintea zăpadă
necălcată pe covor
numai soarele rotund ascund fără numai
norul prund
mâine cam acum cu ceas de-ar veni și
Șișir Das
zilele se duc la biserică învață-ne
Saraswati înecul
la noi pe dealuri negre pruni cu
dragostea cireșilor
sfârâie frâie de râie întâie coasă
coporâie îi e
zarca dezăpezită obede dați-mă dracului
zidului
s-o duce buhul taciturn cu duhul hududoi
coturn
ținându-ne viroagă roagă pe apele de
sânge agă
durează trecătoarea back de nelimbă
carapac
a rămasă lună vensă pe spinare albigensă
de m-o fi chitit chimir pe la noi prin
ce mă mir
singuri bolii de-a aleșii erijați în
spaime streșii
mierle de noapte fluierămu-ne pâcla
avio neînstelate-ne
unde lăsându-ți undiți un negalben de-o
vorbă bole
mă las de India că mă lasă
confundându-mă geografic
imponderabile țări mici plus inamicii
virtuali
a spectacula
a spectacula mierla în aleea căderii
sinilii
pe direcție în țăpoaică panseuri izolate
Istrate
picata accidenti mi fa bene Monte
Peregrino
asceza ciocni maleficii pe cine să mai
suferim
Kefire în Amzei Toderaș frate mort
nevăzut
întrebându-l de cunoștința cu Tudor Arghezi
și cum intra în pământ Eugen Ionescu da
Nae
Cum toate personajele ar fi el Urmuz revolver
suta de inși suindu-l până la cer de
luciditate
tulnic talmudic în amintirea copilăriei
de moț
joaca de-a misterul longevității oracol
dedublat
invitat de consoartă diplo fado dansant
în păreri
închipuindu-se Krișna să nu se frământe
Arjuna
reîncep uitătura pe ceas ca Sartre în
cafenele
n-am cum benocla păsărarii de n-or fi
scrutând ei
ieșind din biroul moralului dau ochi în
ochi cu tine
George Anca (n. 12 aprilie 1944,
Bercioiu-Ruda, Vâlcea; d. 29 februarie 2020, București): A debutat cu volumul Invocații
în 1968, publicând apoi peste 20 de cărți de poezie, 20 de proză, studii,
traduceri (Kalidasa, Jayadeva, Milarepa, Tagore, Montale, Rodari,
clasici şi contemporani orientali şi europeni etc.), teatru şi filme pe teme de
artă, editări (educaţie, literatură, antropologie, biblioteconomie etc.).
Concomitent, a fost reporter radio, redactor la revista „Colocvii”,
inspector în Ministerul Educației, șapte ani visiting professor la
Universitatea din Delhi, 20 de ani director al Bibliotecii Pedagogice
Naționale. Membru al Uniunii
Scriitorilor, doctor în filologie, profesor universitar. Printre recunoașteri -
nominalizat la premiul Președintelui Indiei:
Distinguished Indologist 2017. Criticul Marian Popa i-a dedicat o
monografie, „Anca”, teoretizând sistemul poetic al dodiilor sale în asociere cu
mantrele indiene. În ultimii 10 ani, George Anca a coordonat, în actualul
Centru „Eminescu”, Colocviile de Marți, în parteneriat cu Academia
Indernațională Mihai Eminescu și Asociația Culturală Româno-Indiană, pe care
le-a fondat. Recent, la editura Semne, au apărut: Păguboșii lui Șiva
(2017), Bhagavad Gita (2017) Saraswati (2018).
Alte titluri: Dodii pe viață; Literary Anthropology; Sanskritikon;
Indoeminescology, Baudelaire și poeții români; ApoKalipsa indiană (9
vols.); Ibsenienii (7 vols.)
Copyright © 2018 George Anca
Utilizarea integrală sau parţială a
articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.