FLORINA VITIUC CARAIVAN

Poezie














Povești nescrise

Ochii mei spun povești despre mine
Cu un zâmbet, pe unele dintre ele
încerc să le îndulcesc
Dar fără reușită
Sunt atât de transparentă
Nu mai irosesc gânduri
pentru a le da o altă nuanță.
Cuvinte pentru a le colora
Le las să spună poveștile,
așa cum vor...


Hai, Hui

Pornesc hai hui prin lume,
în căutarea unei legi
a iluziiilor perfecte.
Salut cu pălăria
uralele tăcerii de drum bun
și pornesc la braț
cu căile lactee ale sufletului.
Așteptările invidioase îmi șoptesc:
Nu o să reușești!
Speranța îmi întinde mâna și-mi spune:
Vino, orice țel poate fi atins!

     
Indiferență

Cuvinte poznașe și cuminți,
se aliniază în fața mea.
Folosește-ne!
Iar eu tac.
Ce rost are să vă rostesc?
În dragoste cuvintele
sunt fără rost!
Metaforele se ascund
una după cealaltă.
Se simt neputicioase
în fața trăirilor...
Gândurile dau năvală
și se izbesc de zidul tăcerii.
Doar simțurile
mai au ceva de spus.
Le ignor!
Și adorm în pace
în visul letargic neîmplinit.

Florina Vitiuc Caraivan (s-a născut în Bucovina – comuna Arbore; locuiește în Făurei). 

                     “Sunt om ce-și găsește plăcerea în simplitatea vieții.”

FLORINA VITIUC CARAIVAN.


Copyright © 2017 Florina Vitiuc Caraivan
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
Un produs Blogger.